Prețurile aurului sunt determinate de șase factori principali: incertitudinea economică, inflația, ratele reale ale dobânzii, cererea pentru aur a băncilor centrale, consumul comercial de aur și fluxurile de investiții. Niciun factor singular nu explică fiecare mișcare, deoarece aurul reacționează de obicei la mai multe forțe de piață simultan. Acest lucru înseamnă că rareori există un răspuns simplu la întrebarea ce influențează prețurile aurului, deoarece aceeași mișcare a prețului poate reflecta atât cererea defensivă, cât și schimbarea așteptărilor privind valutele, ratele sau riscul global. Înțelegerea acestor șase forțe ajută la explicarea factorilor care determină prețul aurului, fără a trata aurul ca pe o acoperire garantată sau o recomandare de investiție.
- Incertitudinea economică – cererea poate crește atunci când investitorii caută active percepute ca fiind mai defensive.
- Inflația – aurul este adesea monitorizat atunci când puterea de cumpărare a monedei este sub presiune.
- Ratele dobânzilor – randamentele reale afectează costul de oportunitate al deținerii unui activ care nu generează randament.
- Rezervele băncilor centrale – achizițiile din partea băncilor centrale pot genera o cerere structurală semnificativă.
- Cererea din sectorul bijuteriilor și al tehnologiei – utilitatea fizică determină o parte din consumul global de aur.
- Cererea de investiții și ETF-urile – fluxurile financiare pot amplifica fluctuațiile de preț pe termen scurt.
Prețurile aurului sunt determinate de șase factori principali: incertitudinea economică, inflația, ratele reale ale dobânzii, cererea pentru aur a băncilor centrale, consumul comercial de aur și fluxurile de investiții. Niciun factor singular nu explică fiecare mișcare, deoarece aurul reacționează de obicei la mai multe forțe de piață simultan. Acest lucru înseamnă că rareori există un răspuns simplu la întrebarea ce influențează prețurile aurului, deoarece aceeași mișcare a prețului poate reflecta atât cererea defensivă, cât și schimbarea așteptărilor privind valutele, ratele sau riscul global. Înțelegerea acestor șase forțe ajută la explicarea factorilor care determină prețul aurului, fără a trata aurul ca pe o acoperire garantată sau o recomandare de investiție.
- Incertitudinea economică – cererea poate crește atunci când investitorii caută active percepute ca fiind mai defensive.
- Inflația – aurul este adesea monitorizat atunci când puterea de cumpărare a monedei este sub presiune.
- Ratele dobânzilor – randamentele reale afectează costul de oportunitate al deținerii unui activ care nu generează randament.
- Rezervele băncilor centrale – achizițiile din partea băncilor centrale pot genera o cerere structurală semnificativă.
- Cererea din sectorul bijuteriilor și al tehnologiei – utilitatea fizică determină o parte din consumul global de aur.
- Cererea de investiții și ETF-urile – fluxurile financiare pot amplifica fluctuațiile de preț pe termen scurt.
Concluzii cheie
- Prețurile aurului sunt influențate de mulți alți factori pe lângă geopolitică. Inflația, creșterea datoriei publice și scăderea puterii de cumpărare a monedei pot spori cererea pe termen lung de aur, care nu poate fi generată prin decizii de politică monetară, deși volatilitatea pe termen scurt este încă puternic influențată de speculații și de fluxurile din fondurile ETF.
- Cererea băncilor centrale a devenit unul dintre cele mai clare exemple de factori care determină prețul aurului în ultimii ani. Potrivit World Gold Council, băncile centrale au cumpărat 1136 de tone de aur în 2022, 1037 de tone în 2023, 1045 de tone în 2024 și 863 de tone în 2025.
- Strategia Chinei de diversificare a rezervelor evidențiază o parte din factorii care determină prețul aurului la nivel global. În ultimii ani, China și-a redus deținerile de titluri de stat americane sub 800 de miliarde de dolari, continuând în același timp să-și majoreze rezervele oficiale de aur, ceea ce reflectă eforturile mai ample ale băncilor centrale de a-și diversifica activele de rezervă după 2022.
1. Incertitudinea economică – De ce crește prețul aurului când piețele sunt cuprinse de teamă
Incertitudinea economică și geopolitică este unul dintre principalele motive pentru care investitorii își redirecționează capitalul către aur. În perioadele de risc de recesiune, instabilitate bancară, conflicte militare sau tensiuni pe piețele financiare, investitorii reduc adesea expunerea la activele percepute ca fiind mai volatile și o cresc pe cea la activele considerate mai defensive. Acest mecanism ajută la explicarea factorilor care influențează prețul aurului în timpul crizelor, chiar și atunci când inflația sau ratele dobânzilor nu reprezintă tema dominantă a pieței.
Relația dintre incertitudine și aur nu este întâmplătoare. Creșterea cererii de aur în perioadele de tensiune reflectă, de obicei, o încercare conștientă de a proteja capitalul și de a reduce expunerea la deprecierea monedei sau la scăderea încrederii în piețele financiare. Deoarece aurul este tranzacționat la nivel global, are o lichiditate ridicată și nu este legat direct de riscul de credit al unui singur guvern sau al unei singure companii, acesta este adesea considerat un așa-numit activ de „refugiu” în perioadele de instabilitate. De asemenea, acțiunile companiilor miniere de aur urmează, de obicei, tendințele pieței aurului, fie că este vorba de piețe în creștere sau în scădere.
Investiția în aur nu reprezintă o garanție că investitorul va obține profit în urma unei crize. Prețul aurului nu crește întotdeauna imediat în timpul fiecărei recesiuni economice sau prăbușiri a pieței. În cazul unor șocuri pe termen scurt ale pieței, investitorii își transformă inițial activele în numerar sau în obligațiuni de stat cu lichiditate ridicată, înainte de a-și realoca o parte din capital către aur, ceea ce poate crește temporar volatilitatea prețurilor. Acesta este unul dintre motivele pentru care, pentru a înțelege ce anume influențează prețurile aurului, este necesar să se analizeze condițiile generale ale pieței, în loc să se presupună că incertitudinea determină automat creșterea prețului aurului în orice situație.
📌 EXEMPLU
Incertitudinea economică stimulează cererea de aur.
Prețurile aurului au crescut brusc în timpul crizei COVID-19 din 2020, pe măsură ce investitorii au reacționat la temerile legate de recesiune, la stimulentele monetare agresive și la prăbușirea randamentelor reale. Aurul a înregistrat, de asemenea, o creștere bruscă în timpul creșterilor de tarife din SUA în 2025, pe fondul îngrijorărilor legate de perturbarea comerțului global și de încetinirea creșterii economice, în timp ce, în timpul crizei financiare din 2008, aurul a scăzut inițial odată cu alte active, înainte de a se redresa puternic ulterior, pe măsură ce băncile centrale au introdus stimulente la scară largă.
COVID-19 (2020): prețurile au atins noi maxime istorice în august 2020, pe fondul reacției investitorilor la temerile de recesiune, la măsurile masive de stimulare monetară, la ratele dobânzilor aproape de zero și la scăderea randamentelor reale.
Temerile legate de tarife din aprilie 2025 și escaladarea conflictului comercial sub administrația Trump: prețul aurului a crescut puternic pe fondul reînnoirii tensiunilor tarifare și al incertitudinii privind comerțul global, riscurile de inflație și temerile legate de încetinirea economică. Totuși, această creștere nu a fost determinată doar de tarife: cererea din partea băncilor centrale, intrările de capital în fondurile ETF și așteptările privind ratele dobânzilor au contribuit, de asemenea, la această evoluție.
2. Inflația – De ce aurul își păstrează valoarea atunci când monedele și-o pierd
Aurul este adesea considerat un instrument protecție împotriva inflației, deoarece creșterea prețurilor reduce puterea de cumpărare a banilor în timp. Atunci când inflația accelerează, investitorii și instituțiile pot căuta active percepute ca fiind mai rezistente la deprecierea monedei, în special în perioadele de expansiune monetară agresivă sau de creștere rapidă a datoriei publice. Acesta este unul dintre cele mai importante mecanisme care explică ce determină prețul aurului pe termen lung.
Relația dintre inflație și aur este strâns legată de așteptările privind politica monetară viitoare. Prețurile aurului reacționează adesea nu numai la nivelurile actuale ale inflației, ci și la faptul dacă se așteaptă ca băncile centrale să controleze inflația prin rate mai mari ale dobânzii sau să permită ca presiunile inflaționiste să persiste mai mult timp. Din acest motiv, inflația ridicată, în sine, nu garantează automat creșterea prețurilor aurului în orice context de piață.
Dolarul american joacă, de asemenea, un rol important în stabilirea prețului aurului la nivel global. Deoarece aurul este tranzacționat la nivel internațional în dolari americani, un dolar mai slab poate face aurul mai ieftin pentru cumpărătorii care utilizează alte monede, ceea ce poate crește cererea globală și susține prețurile. În schimb, un dolar mai puternic poate reduce puterea de cumpărare la nivel internațional și poate deveni unul dintre factorii care influențează evoluția pe termen scurt a prețului aurului.
❓ ȘTIAȚI CĂ
100 de euro din 1991 cumpără astăzi în Germania bunuri în valoare de doar aproximativ 54 de euro.
Aurul este adesea asociat cu păstrarea valorii pe termen lung, deoarece a fost considerat un activ rar și valoros de mii de ani. Valutele funcționează diferit: puterea lor de cumpărare poate scădea atunci când prețurile cresc, masa monetară se extinde, iar datoria publică crește mai repede decât capacitatea economiei de a o absorbi.
De exemplu, în Germania, prețurile de consum au crescut de la un nivel al IPC de 65,5 în 1991 și la 121,9 în 2025, ceea ce înseamnă că prețurile au crescut cu aproximativ 86% în acea perioadă. În termeni practici, bunurile care costau 100 de euro în 1991 ar costa aproximativ 186 de euro în 2025, astfel încât 100 de euro în 2025 permit achiziționarea a doar aproximativ 54% din același coș de consum.
Lichiditatea globală se referă la cantitatea de bani și credit care circulă în sistemul financiar. Atunci când lichiditatea crește și datoria publică se majorează, monedele pot fi supuse unei presiuni de devalorizare pe termen lung, în timp ce guvernele se pot confrunta, de asemenea, cu costuri mai mari pentru serviciul datoriei. Acest lucru nu face ca aurul să fie lipsit de risc, dar ajută la explicarea motivului pentru care scăderea puterii de cumpărare este unul dintre factorii care stau la baza cererii de aur pe termen lung.
3. Ratele dobânzilor – De ce scăderea randamentelor face aurul mai atractiv
Prețurile aurului evoluează adesea invers proporțional cu ratele dobânzilor reale, adică ratele dobânzilor ajustate la inflație. Atunci când randamentele reale scad, activele precum obligațiunile de stat pot genera randamente ajustate la inflație mai slabe, reducând astfel costul de oportunitate al deținerii aurului. Această relație reprezintă unul dintre cele mai clare exemple de factori care stau la baza prețurilor aurului în contextul macroeconomic global.
Spre deosebire de obligațiuni sau produsele de economisire, aurul nu generează dobânzi, cupoane sau dividende. Atractivitatea sa relativă tinde să crească atunci când inflația crește mai rapid decât ratele nominale ale dobânzii sau când băncile centrale încep să reducă ratele în perioadele de încetinire a creșterii economice. În aceste contexte, investitorii pot deveni mai puțin concentrați pe generarea de venituri și mai concentrați pe menținerea puterii de cumpărare.
Legătura dintre ratele dobânzilor și aur este, de asemenea, strâns legată de așteptările privind politica viitoare a băncilor centrale. Piețele reacționează adesea nu numai la deciziile efective privind ratele dobânzilor, ci și la semnalele privind o viitoare relaxare monetară, riscurile de recesiune sau încetinirea randamentelor ajustate la inflație ale instrumentelor de datorie. Acesta este motivul pentru care schimbările în așteptările privind politica Rezervei Federale pot influența prețurile aurului chiar înainte ca ratele dobânzilor să se modifice oficial.
⚠️ATENȚIE
Ratele dobânzilor nu sunt principalul factor care influențează prețul aurului.
După criza financiară globală din 2008, Rezerva Federală a SUA a redus ratele dobânzilor aproape de zero și a lansat programe de stimulare monetară la scară largă. În același timp, așteptările privind inflația au rămas pozitive, ceea ce a împins ratele dobânzilor reale (ratele dobânzilor ajustate în funcție de inflație) în teritoriu negativ pentru o perioadă îndelungată, fapt care a susținut piața bullish a aurului.
Un context similar a apărut din nou în timpul crizei COVID-19 din 2020, când băncile centrale au redus rapid ratele dobânzilor și au extins programele de lichiditate pentru a susține economia globală. Prețurile aurului au urcat la noi maxime istorice, depășind 2.000 USD pe uncie în 2020, pe măsură ce scăderea randamentelor reale și incertitudinea economică au crescut cererea pentru active defensive.
Cu toate acestea, relația dintre aur și ratele dobânzilor nu este întotdeauna simplă. De exemplu, aurul a atins din nou maxime istorice în 2025 și 2026, în ciuda unor rate ale dobânzilor semnificativ mai ridicate din partea unor instituții precum Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană. Acest lucru sugerează în mod clar că factori precum riscul geopolitic, achizițiile băncilor centrale, preocupările fiscale și diversificarea rezervelor au devenit factori mai influenți ai pieței aurului în această perioadă.
4. Rezervele băncilor centrale – Achizițiile la scară largă influențează prețurile aurului
Băncile centrale dețin aur ca parte a rezervelor lor oficiale, iar achizițiile la scară largă pot crește direct cererea pe piața globală. Din 2022, băncile centrale au cumpărat peste 1.000 de tone de aur anual, conform datelor World Gold Council, ceea ce face ca sectorul oficial să fie unul dintre cei mai puternici factori structurali ai prețurilor aurului în ultimii ani.
Tendința s-a accelerat după înghețarea rezervelor valutare rusești în 2022, ceea ce a intensificat discuțiile privind diversificarea rezervelor și reducerea dependenței de dolarul american. Țări precum China, Polonia, India, Turcia, Singapore și Qatar au devenit printre cei mai importanți cumpărători de aur înregistrați între 2022 și 2025, în timp ce multe bănci centrale din piețele emergente și-au mărit deținerile de aur ca parte a unor strategii mai ample de vânzare a dolarului.
Achizițiile băncilor centrale sunt importante și pentru că pot rămâne relativ stabile chiar și în perioadele în care încrederea investitorilor este mai scăzută. Spre deosebire de fluxurile speculative pe termen scurt, acumularea de rezerve este adesea legată de strategia monetară pe termen lung, de gestionarea riscurilor geopolitice și de diversificarea rezervelor valutare, ceea ce ajută la explicarea factorilor care influențează prețul aurului dincolo de volatilitatea zilnică a pieței.
5. Cererea din sectorul bijuteriilor și al tehnologiei – Utilizarea fizică influențează în continuare prețurile aurului
Cererea de aur nu provine doar de pe piețele financiare, deoarece producția și vânzarea de bijuterii reprezintă în continuare o parte importantă a cererii fizice globale. Potrivit World Gold Council, bijuteriile au reprezentat aproximativ 40–50% din cererea anuală de aur în ultimii ani, China și India rămânând cele mai mari două piețe datorită tradițiilor culturale, cererii pentru nunți și modelelor sezoniere de cumpărare. Prețurile ridicate ale aurului pot reduce consumul de bijuterii pe termen scurt. De exemplu, cererea globală de bijuterii a scăzut în 2024, pe măsură ce prețurile record au diminuat accesibilitatea pe mai multe piețe asiatice.
Cererea de aur fizic tinde, de asemenea, să fluctueze sezonier. Cererea crește adesea în timpul sezonului nunților din India și al festivalurilor majore, precum Diwali, în timp ce perioadele Anului Nou Chinezesc pot, de asemenea, să consolideze temporar cererea de retail și primele locale. Aceste tipare ajută la explicarea factorilor care determină evoluția prețurilor aurului dincolo de factorii macroeconomici și de pe piețele financiare.
Cererea din sectorul tehnologic reprezintă o sursă mai mică, dar din ce în ce mai importantă, de consum de aur. Aurul este utilizat pe scară largă în electronică, semiconductori, dispozitive medicale și conectori de înaltă performanță datorită conductivității și rezistenței sale la coroziune, în timp ce extinderea infrastructurii de inteligență artificială și dezvoltarea centrelor de date pot crește treptat cererea industrială pentru componente electronice avansate care conțin aur. Deși cererea din sectorul tehnologic rămâne semnificativ mai mică decât cererea de investiții sau de bijuterii, aceasta contribuie totuși la înțelegerea factorilor care determină prețul aurului pe termen lung.
6. Cererea de investiții și ETF-urile – Cum amplifică piețele prețurile aurului
ETF-urile pe aur permit investitorilor să obțină expunere la aur fără a cumpăra metalul fizic. Atunci când capitalul se îndreaptă către ETF-urile pe aur susținute fizic, administratorii fondurilor trebuie, de obicei, să dețină mai mult aur, ceea ce poate susține cererea de pe piață; atunci când capitalul se retrage, acest sprijin se poate slăbi. Acest lucru face ca fluxurile din ETF-uri să fie un exemplu clar al factorilor care influențează prețul aurului pe piețele financiare.
Cererea pentru ETF-urile pe aur se poate schimba rapid, deoarece reflectă poziționarea investitorilor, mai degrabă decât utilizarea în bijuterii sau consumul industrial. Activitatea intensă de tranzacționare în cadrul ETF-urilor și al contractelor futures poate amplifica, prin urmare, volatilitatea prețurilor pe termen scurt, mai ales atunci când piețele reacționează la așteptările privind rata dobânzii, dolarul american, datele privind inflația sau riscul geopolitic. Dacă dorești să compari aurul cu alte active de refugiu, poți consulta un material separat aici: Investiții pe timp de inflație - Unde și în ce să investești?
Exemplele istorice arată că aurul poate fi perceput ca un activ de refugiu nu numai de către instituții, ci și de către oamenii obișnuiți în perioadele de panică. Analiza „Investiția în aur în vremuri de criză globală” (2022), realizată de Rudiansyag Aggara, menționează goana după cumpărarea de aur din timpul invaziei japoneze a Chinei în cel de-al Doilea Război Mondial și din timpul crizei din Indonezia din ianuarie 1998, când prețurile aurului ar fi înregistrat o creștere bruscă înainte de anunțul președintelui Suharto privind bugetul de stat. Aceste episoade ilustrează modul în care fluxurile către ETF-uri, tranzacționarea contractelor futures și cererea fizică generată de criză pot intensifica volatilitatea prețului spot atunci când încrederea în monede sau în sistemele financiare se clatină.
După cum se poate observa în grafic, aurul a înregistrat o creștere la scurt timp după izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina în 2022, dar a scăzut semnificativ odată ce Fed a început să majoreze ratele dobânzilor în 2022. Cu toate acestea, aurul nu beneficiază întotdeauna de pe urma conflictelor geopolitice pe termen scurt. Prețurile au scăzut pe fondul conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul, în 2026, pe măsură ce creșterea prețurilor petrolului a susținut dolarul american și randamentele titlurilor de stat. Putem observa că prețul aurului a crescut brusc la scurt timp după pandemia din 2020 și tensiunile comerciale mondiale din 2025, la scurt timp după ce Donald Trump a câștigat alegerile. Putem presupune că incertitudinea în sine și creșterea deficitului susțin aurul mai mult decât evenimentele pe termen scurt.
Îți amintim că performanțele din trecut nu reprezintă garanții pentru rezultatele viitoare
Întrebări Frecvente
Prețurile aurului sunt influențate de o combinație de factori economici, financiari și de cerere fizică. Printre cei mai importanți se numără incertitudinea economică, inflația, ratele reale ale dobânzii, achizițiile băncilor centrale, cererea de bijuterii, utilizarea în domeniul tehnologic, fluxurile ETF-urilor și puterea dolarului american. Niciun factor singular nu este responsabil de fiecare mișcare, deoarece mai multe forțe pot acționa simultan
Prețul aurului crește adesea în perioadele de incertitudine, deoarece unii investitori își reduc expunerea la activele mai riscante și caută active percepute ca fiind mai defensive. Acest lucru nu înseamnă că prețul aurului crește întotdeauna imediat în timpul fiecărei crize, dar cererea poate crește atunci când încrederea în monede, piețele financiare sau stabilitatea geopolitică se slăbește.
Inflația poate susține cererea de aur atunci când investitorii se tem că monedele fiduciare își pierd puterea de cumpărare. Aurul nu poate fi creat prin politica băncilor centrale în același mod ca banii de hârtie, motiv pentru care este adesea considerat o rezervă de valoare pe termen lung. Cu toate acestea, prețurile pe termen scurt ale aurului pot fluctua în continuare din cauza ratelor dobânzilor, speculațiilor și sentimentului pieței.
Ratele dobânzilor sunt importante deoarece aurul nu generează dobânzi sau dividende. Când ratele dobânzilor reale scad, costul de oportunitate al deținerii aurului devine mai mic, ceea ce îl poate face relativ mai atractiv. Când randamentele reale cresc, activele care produc un venit stabil, precum obligațiunile, pot deveni mai competitive.
Băncile centrale cumpără aur ca parte a strategiei lor privind rezervele valutare. Aurul poate contribui la diversificarea rezervelor, deoarece nu este legat direct de o singură monedă, de un singur guvern sau de un singur emitent. Începând din 2022, achizițiile băncilor centrale au fost, de asemenea, asociate cu discuții mai ample privind diversificarea rezervelor și reducerea dependenței de dolarul american.
Da, cererea de bijuterii reprezintă o parte importantă a cererii de aur fizic, în special pe piețele mari, precum India și China. Evenimentele sezoniere, nunțile, festivalurile și tendințele veniturilor locale pot influența cererea. În același timp, prețurile foarte ridicate ale aurului pot reduce achizițiile de bijuterii, deoarece metalul devine mai puțin accesibil pentru consumatori.
Atunci când investitorii cumpără ETF-uri pe aur, fondurile trebuie să dețină mai mult aur fizic, ceea ce susține prețurile. Ieșirile de capital au efectul opus, reducând cererea și exercitând presiune asupra prețurilor pe termen scurt.
Aurul este adesea descris ca un activ de refugiu, dar acest termen trebuie folosit cu prudență. Aceasta înseamnă că aurul poate atrage cerere în perioadele de criză, nu că ar fi lipsit de riscuri sau că ar avea o creștere garantată. Prețurile aurului pot fi în continuare volatile, în special pe termen scurt.
Prețul aurului este stabilit la nivel global în dolari americani, astfel încât fluctuațiile dolarului afectează accesibilitatea sa la nivel internațional. Un dolar mai slab poate face aurul mai ieftin pentru cumpărătorii care utilizează alte monede, în timp ce un dolar mai puternic îl poate face mai scump. Acesta este unul dintre motivele pentru care aurul și dolarul american evoluează adesea în direcții opuse.
Prețurile aurului nu pot fi anticipate cu certitudine, deoarece depind de mai mulți factori în continuă schimbare. Inflația, ratele dobânzilor, politica băncilor centrale, riscul geopolitic, fluxurile ETF-urilor și sentimentul investitorilor se pot schimba rapid. Previziunile pot ajuta la explicarea unor scenarii posibile, dar nu sunt indicatori fiabili ai performanței viitoare.
Tranzacționarea argintului - Cum începi să tranzacționezi argint online?
Tranzacționarea cafelei - Investițiile în CFD-uri pe cafea
Trazacționarea efectivelor de bovine (CATTLE) - Cum să cumperi și să invești în efectivele de bovine?
"Acest material este o comunicare de marketing în sensul articolului 24 alineatul (3) din Directiva 2014/65 / UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele de instrumente financiare, și de modificare a Directivei 2002/92 / CE și a Directivei 2011 / 61 / UE (MiFID II). Comunicarea de marketing nu este o recomandare de investiții sau o recomandare de informații sau o recomandare care sugerează o strategie de investiții în sensul Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață ( reglementarea abuzului de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6 / CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor Comisiei 2003/124 / CE, 2003/125 / CE și 2004/72 / CE și a Regulamentului delegat (UE) 2016/958 al Comisiei din 9 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru aranjamentele tehnice pentru prezentarea obiectivă a recomandărilor de investiții sau a altor informații care sugerează strategii de investiții și pentru dezvăluirea de interese particulare sau indicații de conflicte de interese sau orice alte sfaturi, inclusiv în domeniul consultanței în materie de investiții, în sensul Legii privind tranzacționarea cu instrumente financiare din 29 iulie 2005 (de ex. Journal of Laws 2019, articolul 875, astfel cum a fost modificat). Comunicarea de marketing este pregătită cu cea mai mare diligență, obiectivitate, prezintă faptele cunoscute autorului la data pregătirii și este lipsită de orice elemente de evaluare. Comunicarea de marketing este pregătită fără a lua în considerare nevoile clientului, situația sa financiară individuală și nu prezintă nicio strategie de investiții în niciun fel. Comunicarea de marketing nu constituie o ofertă de vânzare, oferire, abonament, invitație la cumpărare, reclamă sau promovare a oricărui instrument financiar. XTB SA nu este responsabilă pentru acțiunile sau omisiunile niciunui client, în special pentru achiziționarea sau cedarea instrumente, întreprinse pe baza informațiilor conținute în această comunicare de marketing. XTB SA nu va accepta răspunderea pentru nicio pierdere sau daună, inclusiv, fără limitare, orice pierdere care poate apărea direct sau indirect, efectuată pe baza informațiilor conținute în această comunicare de marketing. În cazul în care comunicarea de marketing conține informații despre orice rezultat cu privire la instrumentele financiare indicate în acestea, acestea nu constituie nicio garanție sau prognoză cu privire la rezultatele viitoare. Performanțele anterioare nu indică neapărat rezultatele viitoare și orice persoană care acționează pe baza acestor informații o face pe propriul risc. Acest material nu este emis pentru a influenta deciziile de tranzacționare ale niciunei persoane. Informațiile cuprinse în cadrul acestui material nu sunt prezentate pentru a fi aplicate, copiate sau testate în cadrul tranzacțiilor dumneavoastră. Informațiile cuprinse în cadrul acestui material sunt emise în baza experienței proprii a emitentului și nu reprezintă o recomandare individuală, nu vizează atingerea anumitor obiective, randamente financiare și nu se adresează nevoilor niciunei persoane anume care ar primi-o. Premisele acestui material nu au în vedere situația și persoana dumneavoastră deci nu recomandăm utilizarea acestor informații sub orice formă. Utilizarea informațiilor cuprinse în cadrul acestui material în orice modalitate se face pe propria dumneavoastră răspundere. Acest material este emis de către un analist pentru care își asumă răspunderea XTB SA, persoană juridică autorizată de KNF – Autoritatea de Supraveghere Financiara din Polonia."